luni, 8 noiembrie 2010

AMINTIRI

Am fost si eu
Indragostita...
Si fericita...
Mult eram...
La varsta frageda ce-aveam.

Spuneam c-am fost
Candva iubita
De un baiat
Frumos, inalt
Facut ca din condei.

Avea o voce
Extraordinara atunci cand
Versurile mi le fredona.
Cand mana-n mana
Ne plimbam...

Cand prin padurea apropiata internatului,
O dulce melodie-mi fredona
Parca visam.
Cu mana mea, in mana lui
Noi ne plimbam...

De multe ori
Cand ne certam
Imediat, ne impacam.
Era o iubire sincera
Prieteneasca si colegiala.

Si toti colegii, pe noi
Ne cunosteau.
Si ne strigau...asa,
De fiecare data,
Cand ne intalneau.

Si aceasta dulce si placuta
Clipa, atat de repede-a trecut
Caci anul de liceu s-a terminat
Iar eu de-acolo am plecat
Acasa, la un liceu, aproape... de parinti.

Acasa, trista am fost
Si am incercat, de multe ori
Mai pe-ocolite mamei sa-i spun
Ca la liceul unde am fost, pentru un an,
De un baiat eu m-am indragostit.

A fost totul in zadar,
Nu avea cum sa m-nteleaga si nici nu cred
Ca isi dorea, sa ma incurajeje
Pentru ca stia, pentru ca era mama,
Si nu voia ca eu la varsta mea, sa sufar.
 
Dar, eram inca copil,
Si gandul, la el imi zbura
O dedicatie i-am scris
Gandind, ca suferinta o voi alina
Sau, poate gandind ca-l voi putea uita.

Luceafar bland,
Urneste-te din loc, degraba spune-i
Ca dorul si gandul ma framanta-n-truna...
Iar inima se zbate
Atat de tare-n piept, atat de mult...incat
Nimic, nu o poate-opri, sau poate
Decat, prezenta lui.
Opreste-ti pentru-o clipa stralucirea
Barem o clipa, ca sa vada acolo departe unde e
Ramanand  tu fara sclipiri, ii faci un semn, ca ma gandesc la el.
E singura clipa din viata, care ne-ar ajuta, sa ne putem vedea.

Si timpul a trecut...
Si mama avea dreptate.
Distanta,
Care era intre noi
Amprenta pe viata mea, avea sa-si puna mai tarziu.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

"Consider că oamenii se pot schimba şi îşi pot determina destinul numai dacă îşi controlează gândurile"