Eram cu sotul meu,
Si-n timpul zilei
Primisem rezultatul
La prima operatie ce o facusem
Si ceea ce vazusem m-a devastat cumplit.
Mergeam tacuti si-ngandurati pe strada,
Si-am hotarat sa trecem
Pe-acasa pe la tata.
Era grav bolnav, un cancer la cap de pancreas
In doua luni l-a transformat numai oase.
Stateam cu el...stateam cu randul, cand eu sau sotul,
Cand fratele meu sau cumnata.
Cum am ajuns la el si l-am pupat
Cu multa greutate-n voce m-a intrebat ce am, ce am aflat...
Cu ochii umezi dar cu zambetul pe buze,
I-am spus ca nu e grav, ca totul va fi bine.
Dar el a presimtit ceva...se vedea clar
Ca nu ma simt prea bine.
Si-atunci, cu vocea stinsa, fara vlaga, m-a rugat soptit sa merg acasa
Sa ma odihnesc putin si sa vin maine.
Si tot in soapta mi-a marturisit ca daca aici ma stie, langa el...
Nu ar avea odihna si nu s-ar linisti...
Rugandu-l pe sotul meu sa ramana
Urmand in scurt timp, sa vina si fratele meu.
O clipa de indoiala am avut,
Cand am plecat l-am sarutat si l-am imbratisat.
Mi-a zis sa am grija de mine si ca o sa ne vedem maine.
Cu mii de ganduri...
M-am dus in seara aceea acasa la culcare.
Era luni, 28 ianuarie 2008.
La patru jumatate dimineata
Cineva.... parca ...
M-a luat de mana si m-a tras din pat.
Atunci a sunat telefonul...
Si sotul meu,
Degraba m-a chemat.
Repede am ajuns si eu si cumnata.
Si sotul si fratele meu aveau lacrimi in ochi
Si-atat mi-au zis: s-a dus...
M-am asezat langa el, parea ca respira
Dar nu...nu era asa.
Usor pe fata lui mana am dus
Si pleoapele le-am tras.
L-am sarutat pe maini si pe obraji
Plecase...dandu-mi de veste atunci
Cand am simtit ca cineva de mana m-a luat
Dorea sa stiu... cand s-a intamplat.
Stiindu-ma pe mine suferinda,
N-a vrut sa fiu eu linga el.
Desi eram adulti, un sentiment ciudat
Ne-a strafulgerat pe mine si fratele meu,
Intelesesem ...ca...acum am ramas orfani.
Tata parea atat de linistit si multumit
Ca-si implinise menirea in viata-aceasta
Parea ca a descoperit un loc
Unde de cinci ani mamica-l astepta.
Cu tot respectul cuvenit.
Recunostinta vesnica le vom purta,
Ca ne-au lasat sa ne-ntrupam din ei.
Noi suntem cei ce i-am ales
Ei erau parintii perfecti,
Care ne-au lasat sa decidem cand sa venim
Pe aceasta planeta
La momentul ales
Si pentru asta, recunostinta vesnica le vom pastra.
Versurile sunt inchinate tatalui meu care nu a mai sportat departarea de mama mea si a hotarat sa se intalneasca cu ea undeva in Univers .
