duminică, 21 noiembrie 2010

SUNTEM REZULTATUL A CEEA CE GANDIM

        Pentru femei, mastectomia radicala practicata pentru eradicarea cancerului de san, reprezinta o mutilare a feminitatii, pe care foarte multe persoane nu o pot intelege. Spun asta din propria-mi experienta.
        Am citit undeva pe internet ca "la cinci ani de la aparitia bolii, pacientii care nu au ganglionii invadati au 82% sanse de supravietuire, pe cand cei cu ganglionii invadati au 63% sanse de supravietuire".
         Nu stiu ce inseamna aceasta perioada de 5 ani, dar eu, din 2008  de cand am facut aceasta operatie, am trecut prin multe momente de devastare emotionala si m-am confruntat cu multi factori care au contribuit la aparitia depresiei. 
         A trebuit si trebuie in continuare sa redescopar puterea de a ma adapta. Tratamentele urmate, ma tin oarecum in echilibru. In afara de mama mea, mai cunosc inca 3 cazuri  din familie care, nu au avut sansa de supravietuire. 
         O sa ma lupt sa trec peste aceasta bariera care mi-a marcat viata. 
         Ce ma doare cel mai tare este faptul ca, mi-as dori ca fetele mele sa nu sufere. 
         Se spune ca lucrurile asemanatoare se atrag si deci, atunci cand gandim ceva, atragem ganduri asemanatoare catre noi. 
         A fost o perioada in care am avut impresia  sau poate chiar asa a fost, ca fetele mele nu ma inteleg. Cu cat ma gandeam mai mult ca ele nu ma inteleg, cu atat pareau ca lucrurile mergeau mai rau si mai rau. S-a intamplat asa, deoarece, cu cat ma gandeam mai mult la situatia mea, atrageam imediat alte ganduri si situatia parea sa se inrautateasca. Situatia era din ce in ce mai tulburata. 
         Viata mea este chiar acum o reflectare a gandurilor din trecut. Si mama mea si tatal meu, au avut cancer. Probabil ca viata mea a fost marcata de aceste ganduri.
        Acum, gata, vreau sa schimb totul. Trebuie sa-i multumesc lui Dumnezeu ca nu am avut  ganglionii  invadati.  Deci sansa cea mai mare este de partea mea. O sa ma gandesc ca la o boala orecare, ce trebuie tratata.
        Daca vreau sa schimb ceva in viata mea si a familiei mele, o sa procedez ca la televizor cand nu-mi place o emisiune si anume, schimb canalul si trec pe alta frecventa. 
        Vizualizez ca ma fac bine si atunci ma voi face bine. Trebuie sa ma gandesc la ce vreau. Trebuie sa-mi ascult gandurile, sa-mi ascult cuvintele care spun ca mi-e dor de nepoteii mei si trebuie sa traiesc sa-i vad mari. Puterea gandului trebuie sa ma conduca. Ceea ce gandesc acum, imi creeaza viata din viitor. Trebuie sa inteleg ca sunt alta persoana, trebuie sa ma obisnuiesc cu trupul meu si sa ma imprietenesc cu mine si sa ma iubesc asa cum sunt. 
        Viata mea este in mainile mele, indiferent in ce situatie sunt. Incep sa-mi aleg propriile mele ganduri si in felul acesta imi pot schimba viata. 
       Nu exista situatie fara speranta. Fiecare circumstanta din viata mea o pot schimba. Totul depinde de mine. Trebuie sa constientizez ceeea ce s-a dovedit de multe ori si anume ca un gand pozitiv este de sute de ori mai puternic decat un gand negativ. Trebuie sa inteleg ca am ganduri bune in privinta sanatatii mele si sunt capodopera propriei mele vieti (de mica am avut talent la desen). Trebuie sa devin stapana pe propria mea stare de spirit si sa invat sa-mi linistesc spiritul si mintea ca sa imi pot controla gandurile, care imi vor revitaliza trupul.
       Nu vreau sa-i ranesc pe cei dragi pentru ca ii iubesc. Exista un adevar profund in interiorul meu, care a asteptat sa fie descoperit de mine si acest adevar este ca merit toate lucrurile bune pe care viata o sa mi le ofere.
      Toate lucrurile bune constituie dreptul nostru din nastere. O sa le raman recunoscatoare fetelor mele si sotului meu,  fratelui meu si cumnatei, pentru ca m-au adus cu piceoarele pe pamant.